anomalia regizorului
artistii, they come in all shapes and sizes.
si orice artist pe lumea asta lasa ceva in urma sa. cateva exemple: sculptorul cu sculpturile, pictorul cu picturi, fotograf cu fotografii, muzicianul cu muzica, actorul cu rolurile, scriitorul cu cartile and so on and so forth, intelegi ideea.
daaaar exista regizorul. regizorul e ceva aparte. un regizor nu-l cunosti dupa fata, atunci dupa opera, anume filmul.
dar in film, povestea e a scenaristului. imaginea a dop-ului, decorurile a scenografului, personajele a actorilor si tot asa. Ce ramane? ce e al regizorului? Doar doua chestii, numele pe afis si pe generic. Doar astea determina ca un anume film apartine unui cutarica regizor. El nu lasa in urma ceva palpabil, si ar fi stupid sa spui ca lasa "pelicula", din motivele pe care le-am listat anterior, ce cui apartine.
Regizorul lasa in urma ceva deosebit de abstract. Filmul reprezinta interpretarea lui a unei lumi, a unei povesti. Exact ca un actor de teatru a carui interpretari sunt legendare, dar intr-un numar de ani, nimeni n-o sa-l mai tina minte. Deci regizorul candva, la turnarea filmului a dat un punct de vedere. Prin ce se materializeaza acest punct de vedere? Prin numele de pe afis... Asta e tot ce-i ramane lui, sau ramane din el, un nume. Ca dovada ca putini regizori sunt celebri, la restu cunosti doar filmu, nu neaparat regizorul...
De fapt, e valabil nu doar in film. Orice "regizor" pe lumea asta traieste in acelasi anonimat si da lumii acelasi lucru, ceva intangibil. Cum face un spindoctor profesionist care manipuleaza campanii electorale. Sau cel care a coordonat falificarea aterizarii pe luna, in caz ca... Exista o categorie mica de artisti care folosindu-se de unelte, lasa in urma un ansamble piece...
Cea mai ingrata meserie pe lumea asta. Talentul tau consta intr-o viziune. Si folosind mediul cinemaului pentru a expune a cea viziune vei ramane in istorie ca un nume pe un afis... Admir acei oameni.
