de ce?

de ce ar face cineva vreodata un blog?

1. cel mai simplu mod de a publica opere scrise de tine. nu mai e ca pe vremuri cand trebuia sa trimiti un text la gazeta literara si daca aveai noroc si talent si condei il publicau. oricine poate publica si accesa publicatii cu ajutorul blogului.

2. sa te dai mare. scrii chestii inteligente ca lumea sa vada in sfarsit ce talent ascunzi in spatele acelor e-mailuri de respingere de la toate publicatiile si revistele din zona, orasul, judetul tau, o adunatura de monstrii insensibili care n-are recunoaste o valoare litarara nici daca i-ar calca cu masina.

3. sa mai faci curat in creierul tau, unde este in mod natural o dezordine cam cum era in camera ta cand erai la liceu si maica-ta tipa la tine sa strangi si sa faci teme. Se aduna tot felul de inutilitati care se aglomereaza si nu mai ai loc de un gand constructiv, deci blogul e ca debaraua care sta sa explodeze, facuta ca un puzzle de mii de bucati, nici un spatiu gol. Doar ca blogul e mult mai frumos ca nu explodeaza, poti sa scrii cat vrei, ca nu trebuie sa faci curat la venirea primaverii. Si ma bucur de aceasta optiune lunging sub-punctul asta cat de mult pot. Siiiiii, gata...

mai sunt?

4. Sa-l folosesti ca mijloc informativ, sa scrii chestii care ar putea interesa pe altii, sa faci un bine societatii, sa contribui, do your part. How very al gore of you.

alteceva nu-mi vine.

Cred ca scriu ca ma plictisesc sau ca n-am 'condeiul' sa scriu ceva mai interesant, o schita, o poveste, o nuvela, un roman, o piesa de teatru, un scenariu... ma rog.

Sincer, nu vreau sa citeasca nimeni blogul asta. n-am nevoie de critica constructiva sau apreciere. Doar un loc in care sa scriu fraze si paragrafe interminabile. Pacat ca n-am word count.

ok, atat.